Judeţul Botoşani

 

     Judeţul Botoşani este situat în colţul de nord-est al ţării, la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, ceilalţi vecini fiind judeţele Iaşi la sud şi Suceava la vest. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării ( Horodiştea – 48gr.15min.06sec. latitudine nordică ). Municipiul Botoşani este principalul oraş si centrul administrativ al judeţului. Atât judeţul cât şi municipiul sunt menţionate pentru prima dată in documente istorice începând cu anul 1439. Cu toate acestea, municipiul Botoşani este mult mai vechi decât înregistrarea din aceste documente. Situarea pe drumurile comerţului de tranzit din Moldova medievală ce legau marile centre comerciale europene a făcut ca oraşul Botoşani sa fie numit centrul administrativ al judeţului încă din anul 1741, fiind şi o importantă piată de schimb pentru comerţul cu animale şi produse agricole. Numeroase organizări teritoriale au făcut ca suprafaţa judeţului să sufere modificări. Suprafaţa totală a judeţului a fost in 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4986 kmp in 1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2‚1% din teritoriul naţional. Există o reţea densă de ape. Lacurile si apele curgătoare cuprind 138‚3 kmp din suprafaţa judeţului ( 2‚8 % ). Principalele ape curgătoare sunt : Prutul, Siretul, Jijia, Başeu, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni şi Suliţa cunoscute si ca importante centre piscicole. Cea mai mare acumulare de ape se află pe râul Prut, la graniţa judeţului cu Republica Moldova – lacul de acumulare de la Stânca, comuna Ştefanesti, cu o capacitate de 1,4 miliarde metri cubi si o suprafaţă ocupată de 5900 ha ( la nivel normal). Scopul acestei acumulări este prevenirea inundaţiilor, irigarea terenurilor agricole si alimentarea cu apă potabilă a localităţilor din zonă. Această acoperire de ape situează judeţul Botoşani pe locul al 16-lea între judeţele României ca proporţie de apă faţă de uscat. Clima se caracterizează prin ierni friguroase si veri călduroase si secetoase. În perioada 1996-2000, temperatura aerului a oscilat între -27‚7 grade Celsius ( 29.11.1996 ) şi +38‚6 grade Celsius ( 22.08.2000 ) . În acelaşi interval de timp cele mai puţine precipitaţii s-au înregistrat în 2000 ( 454‚9 mm/mp ), iar cele mai multe in anul 1998 ( 823‚7 mm/mp ).

Compoziţia geologică a fost influienţată de această acoperire intensă cu ape de-a lungul secolelor. De exemplu, judeţul Botoşani este bogat in zăcăminte de argilă, betonită si posedă depozite de tufă calcaroasă, formată de izvoarele bogate în piatră de var     ( oxid de calciu ). Pe valea râului Prut se află formaţiuni de roci de piatră de var . Alte argile si marne sunt răspândite pe arie întinsă a judeţului. Există de asemenea importante zăcăminte de turbă ( zona Dersca ). Surse geologice ale judeţului Botoşani cuprind nisipuri de înaltă calitate si depozite de piatră de var, andezite si sulf. Judeţul este, de asemenea, cunoscut pentru parcurile si pădurile sale, în special in jurul municipiului Botoşani. Există păduri in apropierea oraşului iar in zona localitătii Tudora se află o rezervaţie de arbori de tisa. Cu toate acestea, numai 11‚5 % din teritoriul său este acoperit cu păduri si vegetaţie forestieră.